Profilaxie

Detartraj, periaj și AIR-FLOW

Profilaxie

Chirurgie de ambulator

Curățarea profesională a dinților (detartraj și periaj)

Majoritatea oamenilor a auzit de gingivită, însă nu știe ce înseamnă profilaxia dentară. Aceasta se referă la igiena profilactică a danturii. Majoritatea pacienților care au nevoie de servicii de profilaxie dentară este diagnosticată de către medicul stomatolog cu o inflamare a gingiilor cunoscută sub denumirea comună de gingivită.

Pacienții cu gingivită prezintă de obicei următoarele simptome: inflamarea, tumefierea și înroșirea gingiilor, însoțită de senzația de usturime la nivelul întregii cavități bucale. Poate apărea inclusiv senzația de mâncărime la nivelul gingiilor care sângerează cu ușurință în timpul periajului și al folosirii aței dentare. Respirația urât mirositoare sau halena este de asemenea un simptom comun în cazul pacienților care suferă de gingivită.

Igiena dentară regulată

Simplificând, totul începe cu igiena precară. Principalele cauze ale gingivitei sunt placa bacteriană și tartrul. Prima dată apare placa: filmul galben de pe suprafața dinților, produs de alimentele și bacteriile din cavitatea bucală. Abia apoi se formează tartrul. Placa bacteriană depusă pe dinți se întărește în timp în contact cu saliva devenind tartru. Tartrul este de regulă rezultatul igienei dentare defectuoase care duce în cele din urmă la gingivită. Este un cerc vicios. Gingivita poate fi semnalul de alarmă care anunță o afecțiune mult mai gravă a gingiilor și anume parodontopatia. Bolile parodontale se instalează atunci când gingivita este neglijată, putând duce la scăderea densității masei osoase și chiar la pierderea dintelui. Nu disperați! Vestea bună este că gingivitele se pot trata cu mijloacele profilaxiei dentare. Puteți preveni re-apariția gingivitei printr-o bună igienă orală care presupune un periaj regulat și corect precum și folosirea cu regularitate a aței dentare.

Curățarea profesională a dinților (servicii de profilaxie dentară)

  1. Ce înseamnă mai exact profilaxia dentară? Este un proces în mai multe etape care se face în mod normal în decursul unei singure vizite la dentist:
  2. Primul pas. La început se face o curățire generală: manual sau cu un aparat cu ultrasunete care se numește „cavitron”, iar uneori se recurge la o combinație între cele două metode. Ambele tehnici au scopul de a slăbi și îndepărta placa bacteriană și depunerile de tartru.
  3. Pasul al doilea. După curățarea inițială, se folosește un aparat rotativ, asemănător cu periuța de dinți, pe care se pune pastă de dinți. Acesta va îndepărta orice rest de placă bacteriană de sub gingii și din jurul acestora. Acest periaj va nivela suprafața exterioară a dinților, diminuând astfel șansele formării ulterioare a plăcii bacteriene.

Ce este parodontita?

  1. Debutează cu formarea plăcii bacteriene. Placa bacteriană este un film galben care acoperă dinții, cauzat de alimente și de bacteriile din gură. Cu timpul, în contact cu saliva, placa se întărește, formând tartrul. Tartrul conține bacterii: va irita gingiile și va ataca suprafața și rădăcina dinților, emanând toxine. Aceste toxine cauzează infecții și inflamații la nivelul gingiilor. Mai rău: netratate, acestea duc la pierderi ale masei osoase și, în ultimă instanță, la căderea dinților. Masa osoasă, odată diminuată, nu se mai reface.
  2. Parodontita sau boala parodontală este cunoscută sub diverse denumiri „populare” precum parodontoză sau paradontoză. Noi am întocmit un infografic detaliat despre parodontită și tratamentul ei.
  3. Din fericire, detartrajul și chiuretajul subgingival sunt de un real folos. Aceste proceduri sunt folosite în tratarea zonelor infectate, prin curățarea meticuloasă și îndepărtarea tartrului și bacteriilor, atât de pe suprafața dinților cât și de la nivelul subgingival.

Cum este diagnosticată parodontita?

  1. metodă de diagnosticare este prin radiografie. Depunerile de tartru de sub gingii sunt vizibile în radiografie. Cu ajutorul razelor X se poate verifica și starea masei osoase.
  2. A doua metodă de diagnosticare este examenul clinic, în care medicul stomatolog constată depunerile de placă bacteriană și de tartru, alături de forma și discromia gingiilor care indică o afecțiune gingivală.
  3. În fine, cea de-a treia metodă de diagnosticare constă în măsurarea pungilor dintre gingii și dinți. Aceste pungi gingivale se formează ca urmare a acțiunii bacteriilor din placă și din tartru. Orice pungă mai mare de 3 mm poate indica parodontită.

Tratamentul prin detartraj și chiuretaj subgingival

  1. Curățarea profundă a danturii, prin detartraj și chiuretaj subgingival, este un procedeu pe care medicul stomatolog îl finalizează în două ședințe. Totuși, numărul exact de vizite necesare depinde de cantitatea de tartru. Adesea, medicul stomatolog alege să recurgă la anestezia locală pentru a face procedura mai confortabilă. Scopul acestei curățări profunde este eliminarea infecției prin îndepărtarea bacteriilor.
  2. Curățarea profundă se face fie manual, fie cu ajutorul unui instrument cu ultrasunete (cavitron), fie printr-o tehnică mixtă care combină cele două metode. Ambele procedee slăbesc și îndepărtează placa bacteriană și depunerile de tartru.
  3. În plus, procedura standard poate fi însoțită de irigări cu substanțe antibacteriene sau antibiotice locale care au rolul de a reduce numărul bacteriilor de la nivelul gingiei.